Odată ce recolta de struguri a fost strânsă, atenția grădinărilor se îndreaptă către pregătirea viței de vie pentru sezonul rece. Spre deosebire de multe alte plante, vița de vie are o rezistență scăzută la îngheț, de aceea lucrările de toamnă sunt esențiale pentru a-i asigura supraviețuirea pe timp de iarnă. Prin aplicarea corectă a unor tehnici specifice, putem îmbunătăți maturitatea lăstarilor și crește rezistența butucilor la temperaturile scăzute.
Protejarea butucilor viței de vie
Una dintre cele mai importante măsuri de protecție pentru vița de vie în timpul iernii este acoperirea completă a butucilor cu pământ. Acest procedeu, cunoscut sub numele de „îngroparea viței”, are rolul de a feri planta de îngheț. După recoltarea strugurilor, este esențial să desprinzi coardele anuale, sistemul de susținere și lemnul multianual, folosind un foarfece pentru a tăia legăturile făcute în perioada de vegetație. Următorul pas este executarea tăierii de ușurare, prin care se îndepărtează aproximativ 30% din coardele anuale.
Îngroparea viței de vie
Îngroparea viței de vie se realizează după arătura de toamnă. Cu ajutorul sapei, se formează un mușuroi în jurul fiecărui butuc, iar pe direcția rândului, în stânga și în dreapta butucilor, se ridică un pat de pământ. Coardele lăsate în urma tăierii de ușurare se curbează și se întind cu atenție pe aceste paturi de pământ, fiind apoi fixate spre vârf cu ajutorul solului. Spre finalul lunii octombrie, după căderea frunzelor, butucii conduși fără tulpină, precum și lăstarii de pe cepii de rezervă, se îngroapă în sol pentru iernare. Acest proces presupune desprinderea coardelor și a brațelor de pe araci sau sârmă, lipirea lor de pământ și acoperirea cu un strat de sol de 20-30 de centimetri.
Protejarea viței de vie prin mușuroire
În zonele în care temperaturile din mijlocul iernii rar coboară sub -20 grade Celsius, se poate opta pentru protejarea viței de vie prin mușuroire. Acest procedeu presupune acoperirea doar a zonei de altoire, a scaunului butucului și, eventual, a primilor 2-3 ochi de la baza coardelor cu poziție inferioară pe butuc.
Maturarea lăstarilor și rezistența la îngheț
Gradul de rezistență al viței de vie la îngheț este puternic influențat de maturitatea lăstarilor și de caracteristicile genetice ale soiurilor cultivate. Factorii care afectează maturarea lăstarilor pot fi de natură ecologică (cum ar fi accidentele climatice, în special grindina), biologică (soiul viței) sau tehnologică (fertilizarea cu îngrășăminte fosfatice și potasice, încărcătura de lăstari pe butuc).
Aratul viței de vie
Aratul viței de vie se efectuează după încheierea recoltării. Procedeul se realizează între rânduri, la o adâncime de 18-22 centimetri, cu aruncarea solului spre butuci. La intervale de 3-6 ani, se reînnoiește desfundatul, administrându-se îngrășăminte. Această reînnoire constă în executarea a 3 fisuri (una la mijlocul rândului, iar cele laterale la distanța de 25-35 de centimetri de la butuci) la o adâncime de 50-55 de centimetri.
Importanța lucrărilor în verde
Pe lângă măsurile de protecție pentru iarnă, lucrările în verde joacă un rol esențial în pregătirea viței de vie. Aceste intervenții, efectuate în perioada de vegetație, contribuie la maturarea lăstarilor și la asigurarea unei rezerve de substanțe nutritive pentru supraviețuirea pe timp de iarnă. Printre cele mai importante lucrări în verde se numără tăierile de formare și de rodire, desfrunzirea, ciupirea vârfurilor lăstarilor și tratamentele fitosanitare.
Soiuri rezistente la îngheț
În alegerea soiului de viță de vie, trebuie să se țină cont de caracteristicile de rezistență la îngheț. Unele soiuri, precum Fetească Regală, Fetească Albă sau Riesling, prezintă o toleranță mai ridicată la temperaturile scăzute, fiind mai bine adaptate la condițiile iernii. Cultivarea acestor soiuri poate contribui semnificativ la creșterea ratei de supraviețuire a plantelor pe timp de iarnă.
Importanța îngrășămintelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor, în special a celor fosfatice și potasice, are o influență directă asupra maturării lăstarilor și, implicit, asupra rezistenței viței de vie la îngheț. Îngrășămintele facilitează acumularea rezervelor de substanțe nutritive în lemnul anual, îmbunătățind capacitatea plantei de a supraviețui condițiilor dificile ale iernii.
Managementul apei
Un alt factor esențial în pregătirea viței de vie pentru iarnă este managementul apei. Asigurarea unui nivel adecvat de umiditate în sol, prin irigare sau drenaj, poate influența pozitiv maturarea lăstarilor și, implicit, rezistența la îngheț. Evitarea stresului hidric în perioada de toamnă este deosebit de importantă pentru sănătatea și supraviețuirea plantelor.
Monitorizarea dăunătorilor și bolilor
Pe lângă măsurile de protecție fizică, este crucial să se acorde atenție monitorizării și combaterii dăunătorilor și bolilor care pot afecta starea viței de vie în timpul iernii. Tratamentele fitosanitare eficiente, aplicate în perioada de toamnă, pot contribui la reducerea riscului de îmbolnăvire și la creșterea șanselor de supraviețuire a plantelor.
Importanța condițiilor climatice
Factorii climatici, cum ar fi temperaturile, precipitațiile și umiditatea, joacă un rol esențial în procesul de pregătire a viței de vie pentru iarnă. Condițiile meteorologice din toamnă influențează direct maturarea lăstarilor, iar o toamnă favorabilă poate asigura o mai bună rezistență a plantelor la îngheț. Monitorizarea atentă a prognozelor meteo și adaptarea practicilor de îngrijire în funcție de aceste condiții sunt cruciale pentru succesul supraviețuirii viței de vie pe timp de iarnă.
