Ai auzit țevi bubuind când deschizi robinetul, apa țâșnește prea tare sau tot cedează furtunurile de la mașina de spălat? De multe, cauza e o presiune prea mare la apă în instalația casei. Vedem ce strică, cum îți dai seama că ai o problemă și ce poți face ca să o reduci în siguranță.
Ce înseamnă, de fapt, presiune prea mare la apă în casă
În blocurile racordate la rețeaua orașului, presiunea vine de la furnizor și poate varia destul de mult în timpul zilei. La case, dacă ai hidrofor, presiunea o dă pompa și presostatul, iar la puțuri adânci intervin și alte reglaje.
În mod uzual, pentru o locuință se consideră confortabil cam 2,5-3 bari în instalație. Peste 4 bari, riscurile încep să crească, mai ales la instalații vechi sau armături ieftine. La unele blocuri vechi am văzut manometre arătând 6 bari la orele de vârf, ceea ce e cam prea mult pentru multe baterii și flexibile din comerț.
Dacă nu ai un manometru montat pe instalație, nu vezi direct valoarea, dar casa îți dă tot felul de semne că presiunea sare calul.
Cum îți dai seama că presiunea e prea mare fără manometru
Scena clasică: vii seara acasă, deschizi robinetul la bucătărie și apa lovește chiuveta cu forță, stropind tot în jur. Sau tragi apa la toaletă și se aude un fluierat sau un huruit scurt în țevi. Nu pare grav pe moment, dar repetat de zeci de ori pe zi începe să lase urme.
Câteva semne frecvente că te confrunți cu presiune prea mare la apă:
- robinetele pornesc foarte brusc și e greu să dozezi un firicel subțire
- auzi bătăi, pocnituri sau huruit în țevi când se închid brusc robinetele
- furtunurile flexibile de la lavoar sau mașina de spălat se sparg mai des decât ar fi normal
- centrala afișează des erori de presiune sau curge supapa de siguranță a boilerului
- ai avut deja inundații „din senin” la îmbinări sau la vasul de toaletă
Nu toate aceste simptome apar simultan. Dar dacă recunoști două-trei dintre ele, merită să investighezi, nu doar să schimbi încă un furtun.
Ce probleme provoacă în timp o presiune prea mare
La prima vedere, presiunea mare pare un lucru bun: ai duș puternic, mașina de spălat se alimentează rapid, nu se „târăște” apa pe țevi. Numai că instalația nu este gândită să lucreze permanent forțat.
Prima victimă sunt elementele sensibile: furtunurile flexibile, garniturile din baterii, robineții de colț. La presiune mare, cauciucul și plasticul îmbătrânesc mai repede, se fisurează, iar îmbinările încep să picure sau cedează brusc.
Apoi intră în joc șocurile hidraulice. Când închizi un robinet brusc, apa aflată în mișcare se lovește de „oprire” și creează un val de presiune suplimentar. În blocurile cu coloane vechi se simt uneori aceste lovituri ca niște bubuituri în perete, mai ales noaptea.
Electrocasnicele nu se simt nici ele bine. Mașinile de spălat vase sau rufe, centralele murale, boilerele au schimbătoare de căldură și supape dimensionate pentru un anumit interval. La presiune prea mare la apă, supapele de siguranță pot începe să picure, în timp, apar coroziuni sau fisuri fine greu de depistat înainte de o avarie serioasă.
Mai este și partea mai puțin evidentă: consumul. Cu presiune mare, la același timp de spălat pe mâini sau la bucătărie, trece mai multă apă prin robinet. Poate nu „rupe” factura, dar, în ani, se simte.
Ce verifici înainte și ce îți trebuie ca să ții presiunea sub control
Înainte să te apuci să reglezi sau să montezi ceva, merită să afli cu ce presiune lucrezi, măcar orientativ. Altfel, e ca și cum ai încerca să mergi cu mașina fără vitezometru, doar „după ureche”.
Ideal ar fi să ai un manometru fix, pe instalația principală, imediat după contor sau după hidrofor. Mulți nu au, dar se poate monta destul de simplu de către un instalator, mai ales când se schimbă o porțiune de țeavă.
Dacă vrei doar să verifici ocazional, există manometre care se înșurubează la un racord de tip robinet de mașină de spălat sau la un furtun. Nu sunt extrem de precise, dar îți arată dacă ești în zona 2-3 bari sau sari constant de 4-5.
Când vrei să ții presiunea sub control, de regulă intră în discuție câteva elemente:
- un manometru fix, montat pe instalație, ca să vezi presiunea reală
- un reductor de presiune, montat după contor sau după hidrofor
- verificarea și eventual reglarea presostatului la hidrofor, dacă stai la casă
- robineți de închidere care funcționează corect, nu blocați pe jumătate
Nu toate se montează dintr-un foc. Mulți cititori încep cu manometrul, tocmai ca să aibă o bază de discuție cu instalatorul, nu doar impresii.
Cum se reduce, în practică, presiunea: ce poți face singur și ce ține de instalator
La apă, tentația este să „strângi un pic robinetul” principal și să consideri că ai rezolvat problema. Asta doar maschează simptomele, în plus, un robinet ținut ani la rând pe jumătate deschis se poate bloca sau uza mai repede.
Ceea ce lucrează cu adevărat este montarea sau reglarea unor echipamente gândite pentru asta. De aici încolo, despărțim lucrurile în două: ce poți verifica singur, fără să desfaci instalația, și ce este bine să facă un instalator autorizat.
Lucruri simple pe care le poți face singur
Poți începe prin a observa când ai vârfurile de presiune. Dacă la prânz apa e decentă, dar seara sare din chiuvetă, e posibil ca furnizorul să aibă variații mari în rețea. Notezi aceste momente, îți vor folosi ulterior.
Dacă ai hidrofor, verifici ce arată manometrul când pompa pornește și când se oprește. Valorile normale, la multe gospodării, sunt undeva în zona 2-3,5 bari, dar depinde de setările presostatului. Nu te apuci să reglezi șuruburile dacă nu știi ce faci; măcar vei putea spune instalatorului ce ai observat.
La apartament, poți cere administratorului să verifice presiunea la intrarea în bloc. Poate mai sunt și alți vecini cu probleme asemănătoare, iar discuția cu furnizorul are altă greutate decât dacă suni singur la call-center.
Când intră în scenă instalatorul
Montajul unui reductor de presiune sau reglajele serioase la hidrofor nu se fac „după tutorial”. Aici e nevoie ca un instalator să vadă traseul, diametrul țevilor, vechimea instalației și să propună o soluție potrivită.
În practică, scenariile cele mai întâlnite sunt două. La bloc, instalatorul montează un reductor de presiune pe coloana apartamentului, după contor, îl reglează la o valoare rezonabilă și apoi verifică dacă toate bateriile funcționează corect la noua presiune.
La casă cu hidrofor, se reglează presostatul astfel încât pompa să pornească și să se oprească în alt interval de presiune, iar uneori se montează și un vas de expansiune mai mare, care mai „îmblânzește” șocurile. Toate acestea se fac cu instalația golită de apă, cu scule potrivite și cu atenție la etanșeitate.
Un instalator bun va verifica și starea furtunurilor flexibile, a robineților de colț și a armăturilor vechi. Nu are rost să reduci presiunea și să lași în continuare un furtun crăpat la mașina de spălat.
Cât costă, orientativ, și cum întreții instalația după reglaj
Costurile variază destul de mult, în funcție de oraș, de cât de accesibile sunt țevile și de ce echipamente alegi. Ca idee generală, un manometru simplu și un reductor de presiune de calitate medie se încadrează, împreună, în câteva sute de lei. La acestea se adaugă manopera, care poate fi similară sau chiar mai mare dacă instalatorul are de lucrat în spații înguste, de spart sau refăcut finisaje.
La un hidrofor, de multe ori nu ai nevoie de echipamente noi, ci doar de reglaje și eventual de un vas de expansiune schimbat. Aici manopera cântărește mai mult decât piesele în sine.
După ce ai reglat sau redus presiunea, nu înseamnă că ai uitat definitiv de subiect. Din când în când, merită să arunci un ochi pe manometru, să vezi dacă valorile se păstrează. Dacă observi că presiunea urcă în timp, deși nu s-a umblat la setări, poate fi un semn că reductorul începe să cedeze sau că presostatul nu mai lucrează cum trebuie.
În rest, întreținerea ține de bun simț: verifici periodic furtunurile flexibile, mai ales la mașini de spălat și la lavoare, te uiți după urme de apă sau pete la îmbinări și nu ignori sunetele ciudate din țevi. Din ce ne scriu cititorii, cele mai scumpe inundații nu au venit din avarii mari, ci din „lasă că mai merge așa” repetat luni la rând.
Întrebări frecvente
Ce presiune e normală la apă într-un apartament?
În general, între 2 și 3 bari este confortabil pentru robinete, baterii și electrocasnice. Peste 4 bari, riscurile cresc, mai ales la instalații vechi sau cu furtunuri flexibile ieftine.
Pot să reglez singur presiunea la hidrofor?
Presostatul are șuruburi de reglaj, dar umblatul la ele „din ochi” poate duce fie la presiune prea mică, fie la porniri dese ale pompei. E mai sigur să chemi un instalator, măcar prima dată.
Presiunea mare la apă poate strica centrala termică?
Da, în timp poate forța schimbătorul de căldură și supapele. Unele centrale au propriii lor regulatori, dar nu sunt gândiți să corecteze abuzuri mari. Protejarea întregii instalații ajută și centrala.
Mulți își dau seama cât de agresivă era presiunea doar după ce o reduc: zgomotele dispar, robinetele devin mai ușor de dozat, iar teama de încă un furtun plesnit se mai domolește. E genul de intervenție care nu se vede în poze, dar se simte în liniștea casei.
Informațiile de mai sus au caracter general și orientativ. Lucrările la instalațiile de apă, montajul și reglarea echipamentelor de siguranță trebuie realizate de un instalator autorizat, care poate evalua corect situația la fața locului.
