Când renovezi sau construiești un acoperiș, folia anticondens pare un detaliu. E o rolă subțire care stă ascunsă sub țiglă sau sub tablă și pe care nimeni nu o mai vede după montaj. Tocmai de aceea contează să o alegi bine de la început: dacă nu face ce trebuie, afli abia când apar pete pe tavanul mansardei sau miros de umezeală în pod.

Vestea bună e că alegerea nu e complicată. Nu ai nevoie de cea mai scumpă folie, ci de cea potrivită pentru felul în care vei folosi spațiul de sub acoperiș. Un garaj, o casă cu pod nelocuit și o mansardă în care dormi au nevoi diferite.

Ce face, de fapt, folia anticondens

Folia anticondens se montează peste căpriori, sub învelitoare, deasupra termoizolației. Are trei roluri în același timp:

• oprește apa care trece de învelitoare: ploaia și zăpada viscolită pătrunse printre țigle, dar și condensul care picură de pe tablă;
• lasă vaporii de apă să iasă din izolație și din lemnul șarpantei, ca structura să se usuce continuu;
• oprește vântul să treacă prin vata minerală și să-i scadă performanța termică.

Pentru că trebuie să oprească apa și, în același timp, să lase vaporii să treacă, două cifre de pe etichetă spun aproape tot: valoarea Sd și gramajul.

Valoarea Sd: cât de ușor ies vaporii

Valoarea Sd se măsoară în metri și arată cât de greu trec vaporii prin folie. O folie cu Sd 0,03 m opune vaporilor aceeași rezistență ca un strat de aer nemișcat gros de 3 cm. Cu cât cifra e mai mică, cu atât vaporii ies mai ușor.

Regula practică: dacă vata va atinge folia, alege o folie de difuzie deschisă, cu Sd sub 0,1 m. Așa se face azi aproape orice mansardă, cu vata umplând toată înălțimea căpriorilor. Dacă nu știi sigur cum va fi izolat acoperișul, alege tot o folie cu Sd sub 0,1 m, pentru că funcționează corect în ambele situații.

Între Sd 0,02 și 0,07 m nu vei simți nicio diferență într-un acoperiș făcut corect. Nu merită să plătești în plus pentru câteva sutimi.

Gramajul: cât de rezistentă e folia

Gramajul, în grame pe metru pătrat, nu spune cât de impermeabilă e folia. Asta o spune clasa de etanșeitate, unde W1 e cea mai bună. Gramajul spune cât de bine rezistă folia la rupere când calci pe ea, în jurul capselor și la vântul care o smucește până se pune învelitoarea.

Pentru o mansardă locuită, 170 g/mp e o alegere sigură. Peste acest gramaj, rezistența la rupere în jurul cuielor aproape nu mai crește, iar folia costă mai mult.

Sub tablă, alege mai gros decât sub țiglă

Tabla face mult mai mult condens decât țigla ceramică sau de beton. Aerul umed atinge fața rece a tablei, iar apa se strânge în picături care cad pe folie. Folia de sub tablă lucrează deci des cu apă și merită să fie mai rezistentă. Sub țiglă, la o mansardă, ajunge și o folie de 150 g/mp. Sub tablă, nu coborî sub 170 g/mp.

Ce mai verifici pe etichetă

Înainte să cumperi, uită-te după patru lucruri:

• clasa W1 de etanșeitate după EN 13859-1;
• marcajul CE și declarația de performanță;
• rezistența UV: cât poate sta folia neacoperită, după producător;
• flexibilitatea la frig: foliile bune nu crapă la îndoire nici la -40 °C.

Rezistența UV din fișa tehnică e o limită maximă, nu un termen de lucru. Soarele degradează filmul din mijlocul foliei, chiar dacă la vedere ea arată la fel. O regulă prudentă e să acoperi folia în cel mult 30 de zile, indiferent de model.

Când compari mai multe folii anticondens, pune aceste cifre una lângă alta. Culoarea nu contează: o folie albă nu ține căldura departe de mansardă, iar o folie colorată nu e mai bună.

Câtă folie îți trebuie

Calculezi suprafața acoperișului măsurată pe pantă, nu suprafața casei, și adaugi 10–15% pentru suprapuneri și pierderi. Dacă știi doar dimensiunile casei, înmulțește suprafața în plan, cu tot cu streașina, cu un factor care ține de pantă: 1,10 la 25°, 1,15 la 30°, 1,22 la 35°, 1,31 la 40° și 1,41 la 45°.

Un exemplu: o casă de 10 × 10 m, cu streașină de 50 cm pe fiecare parte și acoperiș în două ape cu panta de 35°.

• suprafața în plan: 11 × 11 m = 121 mp;
• suprafața pe pantă: 121 × 1,22 = 148 mp;
• cu 12% pentru suprapuneri: 148 × 1,12 = 166 mp;
• necesar: 3 role de 75 mp.

Trei detalii de montaj care țin de alegere

O folie bună montată greșit funcționează mai prost decât una medie montată corect. Fâșiile se pun paralel cu streașina, de jos în sus, fiecare peste cea de dedesubt cu 10–15 cm. Peste folie se bat contrașipci pe fiecare căprior, de regulă de 2,5–3 cm, prinse cu holșuruburi, și abia apoi șipcile pentru învelitoare. La streașină, folia descarcă apa în jgheab, nu se termină pe lemn.

Folia anticondens nu înlocuiește bariera de vapori de la interior. Într-o mansardă locuită ai nevoie de amândouă: bariera de vapori sub căpriori, care oprește vaporii din casă, și folia anticondens deasupra, care îi lasă să iasă pe cei care ajung totuși în izolație.

Dacă vrei să mergi mai departe, cu tabele de rezistență, funcții speciale și greșelile frecvente la montaj, le găsești explicate pe larg într-un ghid despre alegerea foliei anticondens.

Pe scurt: Sd sub 0,1 m, clasa W1, gramaj după cum folosești spațiul și ceva mai gros sub tablă. Cu aceste patru lucruri bifate, acoperișul rămâne uscat ani la rând.