Te uiți la o ofertă de centrală electrică și nu știi ce factură la curent te așteaptă la iarnă. Înainte să semnezi, merită să vezi, în cifre, cât consumă o centrală electrică în cazul tău și cum îți poți aproxima cheltuielile lunare fără formule complicate.

De aici pornește tot: câtă căldură cere de fapt casa ta

Dacă nu știi câtă căldură îți pierde casa, orice discuție despre consum rămâne la nivel de povești. Toate centralele electrice transformă aproape integral energia electrică în căldură, randamentul lor fiind foarte aproape de 100%. Diferența de consum o face casa, nu modelul de centrală.

La modul simplificat, ai două cifre care contează: suprafața încălzită și cât de bine e izolată clădirea. În practică, pentru clima din România, se folosesc des valori orientative pe metru pătrat:

  • casă/apartament bine izolat: aproximativ 40-50 W pe m²
  • izolație medie: cam 60-70 W pe m²
  • clădire veche, fără izolație: 80-100 W pe m² sau chiar mai mult

La un apartament de 50 m² într-un bloc reabilitat, poți porni de la 50 m² x 50 W = 2500 W, adică 2,5 kW necesar termic. La o casă de 120 m², cu izolație slabă, poți ajunge ușor la 120 x 90 W = 10.800 W, adică 10-11 kW.

Asta nu înseamnă că iei centrală fix la această putere, dar îți arată ordinea de mărime. Dacă ai deja montată o centrală electrică, această putere este trecută pe etichetă: 6, 9, 12, 18, 24 kW etc. De aici încep calculele de consum.

Cum traduci puterea centralei în consum lunar, în kWh

Ca să estimezi cât consumă o centrală electrică pe lună, ai nevoie de o regulă simplă: 1 kW care merge o oră consumă 1 kWh. Restul ține doar de câte ore pe zi funcționează centrala aproape de puterea ei maximă.

Într-o iarnă normală, centrala nu stă pornită non-stop la putere maximă. Termostatul oprește și pornește, iar multe modele mai noi modulează puterea. În practică, se ajunge des la echivalentul a 4-8 ore pe zi la sarcină mare, în lunile reci de vârf (ianuarie-februarie).

Un exemplu concret. Casă de 80 m², izolație rezonabilă, centrală electrică de 9 kW. Dacă în ianuarie ajungi, în medie, la 6 ore/zi în care centrala lucrează aproape de maxim, rezultatul arată așa:

9 kW x 6 ore/zi x 30 zile ≈ 1620 kWh pe lună.

În realitate, în zilele mai blânde stă mai puțin, în nopțile foarte reci merge mai mult. Ce am calculat este un ordin de mărime, nu o valoare fixă. La un apartament de 50 m², cu o centrală de 5-6 kW, s-ar putea ca media să fie 4-5 ore/zi, deci undeva pe la 600-900 kWh pe lună, pentru luna cea mai rece.

Important este să păstrezi logica: puterea centralei x orele echivalente de funcționare x numărul de zile. Dacă ieși cu totul din aceste intervale, de obicei ori casa pierde masiv căldura, ori termostatul e setat mult prea sus.

De ce nu consumă doi vecini la fel: temperatură, program și apă caldă

Chiar și cu aceeași centrală electrică și aceeași suprafață, consumul poate varia ușor cu 30-40% între două locuințe. Principala variabilă este temperatura la care ții casa. Fiecare grad în plus peste 21 °C poate urca consumul cu aproximativ 6-10%, în funcție de izolație.

Dacă unul dintre vecini stă toată ziua acasă și vrea 23-24 °C, iar altul pleacă la serviciu, reduce temperatura ziua și acceptă 21 °C, la final de lună diferența de pe factură se vede clar. Aici intră în joc programarea termostatului și eventualele zone de încălzire separate.

Contează mult și dacă prepari apă caldă cu aceeași centrală. Dușurile lungi, baia plină și obiceiul de a spăla frecvent vasele cu apă foarte fierbinte se adaugă la consum. Într-o familie cu 3-4 persoane, apa caldă poate însemna, orientativ, încă 100-200 kWh pe lună, peste încălzire, în perioadele reci.

La bloc, dacă stai la etaj intermediar, pierderile de căldură sunt mai mici față de ultimul etaj sau față de o casă pe pământ. Mulți cititori ne spun că, după mutarea din apartament într-o casă cu centrală electrică, au avut surpriza unei facturi aproape duble, deși suprafața nu era cu mult mai mare. Explicația ține exact de aceste pierderi suplimentare.

Cum transformi consumul în bani, la prețurile actuale

După ce ai o estimare de kWh pe lună, urmează întrebarea de bani: cât te costă. Factura la energie electrică are mai multe componente (energie activă, transport, taxe), dar pentru un calcul rapid pe care să-l faci în magazin sau acasă, poți folosi o valoare medie.

În 2026, multe contracte casnice ajung, cu toate taxele incluse, undeva între aproximativ 0,8 și 1,5 lei/kWh, în funcție de furnizor, plafonări și consum. Ca reper simplu, foarte mulți proprietari folosesc 1 leu/kWh pentru un calcul rapid, apoi verifică infomațiile exacte pe ultima factură.

Dacă luăm exemplul de mai sus, cu 1620 kWh într-o lună rece, la 1 leu/kWh ai avea cam 1620 lei. La un tarif mai mic, de 0,9 lei/kWh, costul ar fi în jur de 1450 lei, iar la 1,3 lei/kWh urcă spre 2100 lei. De aici se vede de ce unele familii cu case mai mari abandonează varianta electrică după primul sezon de iarnă.

Pe de altă parte, pentru un apartament de 50 m² bine izolat, cu 600-800 kWh pe lună în ianuarie, vorbim de 600-1000 lei în luna de vârf, iar în octombrie sau martie poate doar 200-400 lei în plus față de consumul obișnuit de curent. Diferențele vin foarte mult din izolație și din suprafață.

Nu uita să verifici și dacă ai tarife diferențiate zi/noapte. Dacă reușești să împingi o parte din consumul de apă caldă sau din încălzire în intervalele cu preț mai mic, totalul de plată poate scădea simțitor, fără să umbli la temperatură.

Când merită o centrală electrică și când cheltuiala lunară devine greu de dus

Toată discuția despre cât consumă o centrală electrică are sens doar dacă o pui în contextul casei tale. Există situații în care soluția electrică este rezonabilă și altele în care devine o povară la fiecare factură.

În general, merită luată serios în calcul dacă ai un spațiu mic sau mediu (garsonieră, apartament, casă până în 80-100 m²) bine izolat, fără acces la gaz, poate cu un sistem de panouri fotovoltaice care acoperă o parte din consum. Mai intră aici și casele de vacanță folosite ocazional, unde nu încălzești toată iarna în continuu.

Devine complicată la case mari, cu peste 120-150 m², slab izolate, în zone reci din țară, mai ales dacă stați acasă toată ziua și vreți temperaturi constante de 22-23 °C. Aici apar ușor facturi de mii de lei pe lună în ianuarie-februarie, iar comparația cu gazul, lemnele sau o pompă de căldură nu mai iese deloc în favoarea electricului.

Un calcul realist ar trebui să includă și alte opțiuni de încălzire înainte de a investi într-o centrală nouă. Un instalator sau un proiectant de instalații poate să-ți facă un necesar termic corect și să simuleze costurile pentru mai multe variante, în funcție de ce combustibil ai la îndemână.

Întrebări frecvente

Merge centrală electrică împreună cu panouri fotovoltaice ca să scadă costul?

Se poate, dar doar dacă sistemul fotovoltaic este dimensionat generos sau dacă accepți să acoperi doar o parte din consum. Iarna producția de energie este mai mică, tocmai când ai cel mai mare necesar de încălzire.

Cât consumă, orientativ, un apartament de 60 m² încălzit electric iarna?

La un bloc izolat, cu centrală de 6-9 kW și temperatură în jur de 21 °C, mulți proprietari ajung la 700-1000 kWh în luna de vârf, plus restul consumului din casă. Valoarea exactă depinde mult de izolație și program.

E clar mai scumpă decât o centrală pe gaz pentru aceeași casă?

În multe cazuri, da, mai ales la case mari și la consum non-stop. Prețul pe kWh termic obținut din electric este de regulă mai mare decât cel din gaz, dar depinde de tarifele concrete, de izolație și de cât de eficient îți folosești instalația.

Merită să faci aceste calcule pe hârtie înainte de a cumpăra echipamente de zeci de mii de lei. O oră petrecută cu schița casei, facturile și un instalator te poate scuti de câțiva ani de ierni prea scumpe.

Informațiile de mai sus au caracter general și orientativ. Consumurile și costurile reale depind de tarif, izolație și modul de utilizare. Pentru dimensionarea și montajul unui sistem de încălzire, cere sfatul unui instalator sau electrician autorizat și verifică mereu condițiile din contractul de furnizare a energiei.